
____________________________________________________________________________________________________________________________

Aceasta este colivia unde păstrez ideile ce mă vizitează. Iubesc nuanțele în teologie și filosofie, iar complexitatea existențială mă fascinează.Teoriilor mele metafizice nu le-am atribuit niciodată alt caracter decât acela de încercări, perspective, sau anticipații. Încerc din greu să las lucrurile bune la o parte pentru a găsi timp pentru cele excelente, evitând însă o experiență de tip icarian.Am doua ambiții: Să găsesc adevărul în viață și viața în adevăr.Printre plăcerile “vinovate” ale vieții aș enumera cafeaua espresso ( doar locuiesc în țara Starbucks – Seattle Washington ) și jazz-ul contemporan care alternează întotdeauna cu trei, patru sau cinci cărți pe care le citesc în paralel. La frustrări, probabil aș putea include golful, pe care încă nu îl stăpânesc destul ca să-l pot savura, dar din care reușesc ocazional să scot câte o satisfacție. De ce reflecții? Reflecție înseamna să-ți vezi pentru o clipă imaginea în ceva. A reflecta înseamna a cuprinde în raport judicativ ceea ce este dat, și a-l prezenta astfel “legat”, ordonat, Eului, singurul pentru care el poate să fie. Mi-am dat seama că identitatea creștină este obligatoriu legată de procesul continuu al reflecției. Văd pe paginile Scripturii reflecția Lui, văd reflecția mea, așa cum mă cheamă El să fiu, și o compar cu realitatea. Ăsta este generatorul schimbării și progresului în viața mea.Văd în istorie și chiar și în contextul cultural actual, reflecția unor oameni de-o valoare extraordinară și asta ma determină să caut și eu excelența și rafinamentul. Reflecții – pentru că mandatul creștinului este să reflecte lumina lui Hristos și astfel oamenii din jur să se întoarcă la Dumnezeu.





#1 by Dorina on April 27, 2009 - 12:45 AM
Quote
Nice blog Chris….I like your thoughts on the complexity of existence, because I am also fascinated and amazed by it. And here I thought that I was the only one who reads 4,5 books at the time…very interesting. Let me know what you read at this present time. Reading is not a hobby with me, it’s my nature!
#2 by chrisratiu on April 28, 2009 - 3:12 AM
Quote
@Dorina
Ma bucur ca-ti place, multumesc de aprecieri! Vorbind despre carti, la ora asta citesc “Potter’s Freedom”- James White, “Paradigm shift in the church” Christian Schwartz si “Invatatura religiei crestine”- Jean Calvin
Am deasemenea o colectie de volume de poezie de diversi autori romani pe care le tot rasfoiesc din cand in cand, mai ales cand ploua pe la noi.
#3 by Patrascu Andreea on July 28, 2009 - 8:02 AM
Quote
Traire..
Atât de obosită mă simt de lumea ce mă înconjoară şi caut liniştea ca pe o apă vie. În lunga căutare de linişte mă aşez la umbra unui măslin bogat în fructe verzi. Adierea vântului îmi cuprinde tot sufletul şi, parcă, îl eliberează de negura staţionată involuntar. Privesc cu calm pământul creat de Dumnezeu, acele locuri pline de verdeaţă şi de culoare. Câtă linişte ar putea să existe în aceste locuri, dacă noi, păcătoşii, ne-am îndrepta sufletele către Împăratul sufletului nostru! Plâng de atâta durere când văd cum aceste suflete se mănâncă între ele şi cum sunt ademenite de plăcerile demonului. Ele chiar nu-şi dau seama, Doamne, de ceea ce fac! Sufletul lor este chiar atât de negru şi nu concep faptul că Tu eşti Unicul Stăpân al nostru şi trebuie să Te slăvim?
Calea lor nu este dreaptă, au atâtea intersecţii, sunt conduşi de instincte întrucât indicatoarele au pancarte care îi ademenesc şi cad în păcatul demonului. De acolo nu se pot ridica, doar dacă îţi cer îndurare şi vor să se întoarcă, cu capul plecat, către Tine.
De sub măslinul luminii, sufletul meu se linişteşte, iar lumina ce cade din cer se revarsă asupra mea precum o candelă care nu se va stinge niciodată. Privind în zare, lumina se răsfrânge asupra lacului, unde sufletele păgâne domnesc, oferindu-le o lecţie. Lacul acela, înconjurat de tufe uscate, plin de mătase, dintr-o dată devine „curat” deoarece această lumină divină îi atinge marginile. Din adâncul lacului, lumini de apă ating aceste suflete ce cad în genunchi, ridicându-şi privirile către cer. Lacrimile le curg şiroaie şi, cu atâta voinţă, se scaldă în izvorul luminii.
Scufundându-se, sunt eliberate de domnia demonului, având straie albe şi strălucire în ochi, păşesc cu încredere.
Tot ceea ce scriu nu este o imaginaţie, ci sunt cuvintele sufletului meu, fiindcă Dumnezeu se află în interiorul meu şi mă îndeamnă să scriu tot ce simt.
Unii cred că tot ce am aşternut pe hârtie este o banalitate, o nebunie şi ar trebui să mă duc la oscpiciu, dar nu este aşa, Lumina nu trebuie să se stingă niciodată din sufletul meu, mă va purta spre Înaltul Cer, acolo unde El mă aşteaptă!
#4 by I'm Gabone on October 8, 2009 - 12:02 AM
Quote
Foarte interesant site dvs. mi-as dori sa intru intr-o legatura cu dvs la discutie, la o ceasca de cafea
#5 by Chris on October 8, 2009 - 12:21 AM
Quote
Multumesc de aprecieri. In limita timpului pe care-l mai am la dispozitie, mi-ar face placere!
#6 by Remus T on October 11, 2009 - 8:12 AM
Quote
Salut Cristi,
Foarte faina “colivia” ta de idei. Imi place mult.
Keep in touch!
Cu drag,
Re
#7 by Chris on October 11, 2009 - 9:36 AM
Quote
Merci Beaucoup! (Cel putin asa imi aduc eu aminte ca se scrie) Succes si tie in toate proiectele ambitioase pe care le ai! Chris
#8 by Teodor Macavei on December 28, 2009 - 7:11 AM
Quote
Am găsit un articol/studiu de al meu pe aici, şi am fost încîntat să văd că ai un blog de calitate. Toate cele bune !
#9 by Chris on December 28, 2009 - 11:44 AM
Quote
Multumesc de aprecieri! Sarbatori fericite si fie ca 2010 sa-ti aduca multa binecuvantare si inspiratie de la Dumnezeu.